Si, iarba asta o să mai rasara
Iar luna tot asa o să se plece
Mirata, peste apa care trece
 Noi singuri n’o să fim a doua oara.

Si’mi pare asa ciudat ca se mai poate
 Gasi atata vreme pentru ura
Cand viata e de’abia o picatura
Intre minutul acesta care bate

Si celalalt, si-mi pare nenteles
 Si trist ca nu privim la cer mai des
Ca nu culegem flori si nu zambim
 Noi, care asa de repede murim.